Ganduri prin nameti...

...scrise in trafic, pe foi ratacite, si transcrise aici.

"Te-ai intrebat vreodata de ce bateria telefonului se descarca atunci cand te gandesti ca s-ar putea sa ai nevoie sa suni pe cineva? as putea zice ca se incadreaza in clasicele legi ale lui Murphy. Paradoxal, afara ninge infernal, e un pic cam ceata, fulgii se vad plimbandu-se prin aer intr-un dans haotic si tribal; sunt in masina, geamurile sunt semi-aburite si pe jumatate inzapezite, iar eu am inspiratie. In afara de radio nu se aude nimic, daca s-ar opri o tacere apasatoare probabil ca s-ar dezvolta. Poate s-ar auzi vantul suierand, si rotile dezlipindu-se din cand in cand de asfaltul mocirlos, cu un sunet surd. In jur multe masini...cam albicioase...trebuie sa folosesc frana de motor.

Ca sa te linistesc, iti spun ca scriu atunci cand stau pe loc. Sunt in ambuteiaj.

Acum sunt la stop. Am inaintat destul de mult, ideile imi curgeau prin minte ca impulsurile pe firul de telegraf, intr-un cod morse pe care pot sa il descifrez numai eu. Ce frumos ar fi fost fara masina, sa ma plimb prin ninsoare. Dar si cu masina e bine, fiindca e cald si uscat. E verde, si totusi stau pe loc. In curba era un accident - cauza ambuteiajului de mai devreme. 6 masini lovite in lant. O singura salvare venita. Inseamna ca nu sunt rani majore si asta e bine; masinile se repara. se poate intampla ca tu sa mergi regulamentar si altcineva sa intre pe contrasens. Nu doresc - nici mie, nici tie. Dar...sa nu imbratisam drobul de sare. Cine? Eu si cu tine, care citesti. Frana de motor!

Am mai trecut de un stop. Cum e traficul? Doi metrii te misti, doua minute stai pe loc. La radio se aude **aveti grija cum circulati, nimeni nu are grija de sosele**. In Niederthai a nins de dimineata pana seara, si serpentinele erau curatate. Ce chestie! La stopul anterior m-am dat jos si mi-am sters geamurile. Se oprise dezaburirea si luneta era incarcata de zapada. Acum vad ca si capota e plina, iar stergatoarele continua neinfricate lupta cu nametii adunati intr-o juma' de ora. Ti-am zis ca ninge? Viscoleste, dar mie imi place peisajul. Abia astept sa fac un om de zapada. Ador iarna! Nu degeaba m-am nascut in mijlocul ei. La sfarsitul clasei Ia am interpretat-o. Cu cercei cu marcasite, lungi pana peste umeri, si rochita alba de in. Nu am poze de la serbare. Nu am nici cerceii (erau imprumutati de la tovarasa profesoara). Nu mai am nici rochita, care acum probabil ca mi-ar fi fost buna de bluza. :D Am interpretat poezia Iarna de la sfarsitul Abecedarului, alaturi de celelalte anotimpuri. Nu mai am nici Abecedarul, dar poate gasesc poezia. In schimb am amintirile frumoase. Iarna!

Cred ca toate gandurile sosesc fiindca nu vreau sa ma plictisesc. La radio muzica de calitate. S-a mai degajat traficul.

Peisajul este mirific. Este vremea de facut cerculete. cum nu am cauciucuri de iarna...am sa ocolesc pe dedesubt podul Fundeni...e iar aglomerat si nu vreau sa risc sa derapez.

Sunt la Morarilor...uffff am ajuns.

Nu am mai condus de mult timp pe asa vreme. Am parcat si acum scriu ultimele idei...straduta e magnifica, copacii sunt inzapeziti, aici e cald, si la radio **lay down on a bed of roses**...Ma duc in parc."

0 comments: